20 mai 2016

Ganduri (3)

Buna dimineata!

As avea multe despre care sa va povestesc: despre cateva mancaruri facute in ultima vreme, despre noutati, despre plimbarea prin Basel la baraj, despre plimbarea prin "padurea fermecata" unde ne-a prins ploaia, apoi furtuna; etc. Desi am observat ca plimbarile nu prea au vizualizari. Dar si asa o sa le mai fac, ca imi place. Blogul meu nu este incadrat nicaieri, de aceea mi-e mai greu sa am followers, presupun. Cu ceea ce tine de beauty m-am dat batuta. Nu ma pricep, nici nu am chef sa ma pricep. Folosesc doar cateva chestii, si imi ajung. De la cateva bloggerite mai invat lucruri, mai aflu noutati, e bine asa. Nici gradina nu am, desi am un balcon in care tare as vrea sa plantez cateva ierburi, dar nu s-a ivit inca ocazia. In ultima vreme abia mai fac de mancare, trec printr-o temporada ciudata... majoritatea timpului nu prea am chef de nimic. As dormi toata ziua. Mananc o gramada de dulciuri (prostii), desi nu imi plac dulciurile! Umblu toata ziua in sus si in jos, stresata si pe fuga, si totusi m-am ingrasat. Putin, ce-i drept, dar se vede. Eu vad. 

Si, asa, dupa cateva zile bune mi-am dat seama ca am nevoie de o prietena cu care sa pot sa ies, sa beau si sa vorbesc. Eh, nu ma intelegeti gresit. La o cafea ma refer :)) sau martini, ce-o fi. Sor'mea inca nu poate veni, Anna are o gramada de nunti si chestii, deci nici ea. Nimeni nu-mi poate veni. Imi vine sa plec eu, dar nu pot. Sunt prea responsabila ca sa-mi fac bagaju' si sa plec. Efectiv nu pot, trebuie sa astept. Cateodata imi vine sa ma bag in seama cu primul strain care imi iese in cale, cateodata ma bucur si cand ma intreaba cineva cum se ajunge pana in nu stiu ce loc. Nu ca nu as avea ocazii sa cunosc lume noua, nu e asta.. sunt bagata in multe grupuri de facebook, ba de spanioli, ba de romani, ba de expats in general (unde se vorbeste in engleza). Ei mai fac intalniri la care sunt invitata mereu. Am fost doar la cateva intalniri cu spaniolii. Dar mie mi-e greu asa, daca nu v-ati dat seama deja, sunt o persoana destul de inchisa, timida, si mereu am emotii. Si partea rea este ca lumea nu asta vede, persoanele care nu ma cunosc ma vad serioasa, ingamfata.. in fine, toate cele negative. Ce-oi face gresit? M-am lungit aiurea.

Imi place tara asta, nu am de ce sa ma plang, nu ii caut defecte ca nu are rost sa ma bag in mai mult negativism. Dar nici nu ii vad defectele. Ca e grea germana? Ei, asta e, nu e vina lor, eu sunt cea care am venit aici si trebuie sa ma adaptez. Ca se plateste pentru orice, inclusiv pentru gunoiul pe care il arunci? Daca asta face ca tara sa functioneze bine, si lumea de aici nu se plange, nu vad de ce ar trebui sa ma plang eu. Serios, ador Elvetia. Iar cand ma simt aiurea incerc sa ma lipesc gandului ca ma aflu in tara in care mi-am dorit sa traiesc. Si totusi...

Ieri era atat de frig incat am iesit din casa cu geaca de iarna. Azi am baut cafeaua pe terasa la soare si am crezut ca ma topesc, si port maneca scurta.

Ne-am cam decis sa ne facem mica gradina in balcon: patrunjel, busuioc, rozmarin (poate), ardei iute si poate rosii.. Ce parere aveti? Menta nu, ca nu imi place. Rosiile le-am cumpara deja plantate, am vazut unele care au deja vreo 20-25 cm inaltime, dar nu ma pricep la feluri. Oare sa le pun pe toate astea in acelasi ghiveci? As cauta unul mare, cam de 1 metru. Sau mai bine separat? Sunt foarte indecisa :)) Acum poate intelegeti de ce nu am inca jardiniera. Va fi o mare noutate pentru noi, si un pas inainte, totusi. In Franta am avut busuioc si patrunjel, cumparate de la Lidl mi se pare, direct plantate. Au murit cand ne-am mutat, nu au apucat nici sa vada noua casa.

Avand in vedere ca postarea am inceput-o aseara, cred ca am scris destul. Va las cu o poza in care suntem sora mea Andreea si eu, poza mi se pare ca e facuta in 2007, cea blonda sunt eu. Imi amintesc ca ziua aceea eram imbracate la fel, desi nu prea ne asemanam fizic, reuseam cumva sa ne luam haine si incaltaminte la fel. Ca si cand eram mici si bunica ne facea rochite identice, ca la doua gemene :)


Sa aveti un weekend minunat! Va pup cu drag :)

18 comentarii:

  1. Parcă aș fi scris eu, acum câțiva ani :) Pot să-ți spun că, pe zi ce trece, te vei asimila tot mai mult locului. Da, germana e grea, dar este și frumoasă și te face să te simți tare mândră de tine când începi să-i descâlcești tainele și, hmm, aproape imposibila gramatică :)) Îmi spunea cineva pe la început că limba asta trebuie îmblânzită și mare dreptate avea!
    Da, Elveția e un colț de Rai pe pământ. Am fost de câteva ori acolo și, cu toate că nu pot spune că sunt o mare iubitoare de munte (prefer marea), m-am îndrăgostit de Alpii Elvețieni. Sunt cei mai frumoși munți pe care i-am văzut vreodată... și când eram acolo, aveam senzația că sunt atât de aproape, încât ar fi suficient să întind mâna ca să-i pot atinge.
    Ca și tine, nici eu nu-s din cale-afară de sociabilă. Și eu sunt retrasă, genul mai degrabă introvertit. Ascult muzică, citesc, nu pot spune că mi-am făcut prieteni aici. Dar nici că aș simți musai nevoia. Îi am pe cei dintotdeauna, din țară și ei îmi umplu sufletul.
    Ai răbdare cu tine (ușor de zis... știu : ) și nu uita vorba aia nemțească: Schritt für Schritt. La mine a funcționat ca o mantră și continuă să funcționeze. Te îmbrățișez :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult pentru cuvintele tale, Greta. Nu stiu cum se face ca mi-e mai greu acum, dupa mai bine de un an aici, decat la inceput. Dar ai dreptate, uite chiar azi am avut un "termin" cu cineva, si am vorbit timp de o ora si ceva DOAR in germana! Si m-am bucurat ca am putut sa inteleg si sa ii raspund destul de bine. Stii cum e? (stii). La inceput crezi ca avansezi super repede, iar cand incepi sa intelegi cate putin, iti dai seama cat de multe mai ai de invatat :))
      Mi-e greu sa fac prieteni, si da.. am si eu de ajuns cu cei putini pe care ii am, doar ca le simt tare lipsa si sunt atat de departe.. Sunt constienta ca nu am sa gasesc prieteni atat de buni, caci e nevoie de prea mult timp ca sa se faca o prietenie, dar macar cunostinte cu care sa mai schimb vreo vorba, ar fi bine.
      Incerc mereu sa ma gandesc ca toate vor ajunge, daca nu as crede in asta, probabil nu as mai fi aici :)
      Te pup si imbratisez cu drag!

      Ștergere
  2. Ce dragalasa esti! Si zi asa: cei care nu te cunosc au impresia ca esti prea serioasa si ingamfata? Crede-ma, stiu ce inseamna, si cam aceleasi sunt motivele (in scris ma descurc mai usor). :)
    Despre "culturi" nu stiu ce sa zic, nu ma pricep, dar mama are in balcon "firele" de rosii intr-o jardiniera. Celelalte plantute am vazut ca altii le planteaza ori in vase diferite, pe categorii, ori intr-o jardiniera, "gupate".
    Imi povestea un amic care a lucrat in Elvetia numai un an ca i se pare ca totul acolo e "militarie" – ma gandesc ca e maaaare diferenta intre Elvetia si Ro sau Italia si chiar Franta. In Elvetia totul, se presupune, "merge ceas". :)

    Iti doresc, cu drag, un minunat sfarsit de saptamana! Pupici! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Diana, mi s-a intamplat de multe ori sa cunosc pe cineva, si dupa ceva timp sa imi spuna "oh, pai eu te vedeam asa de serioasa si cu nasu' pe sus, ca de aia nu vroiam sa intru in vorba". :( Asta e fata mea, n-am ce sa ii fac, dar ma deranjeaza ca lumea sa ma vada gresit.
      Plantele le-am si cumparat azi!! Sunt tare bucuroasa, maine le aranjam si sper sa vi le arat cat de curand :D
      Este diferenta mare intre Elvetia si alte tari in care am locuit, dar prefer de mii de ori aceasta tara in loc de Spania, Italia, Romania, sau oricare alta. Faptul ca functioneaza atat de strict chiar mi se pare un punct favorabil.

      Multumesc mult Diana, te pup cu drag!

      Ștergere
  3. Ahh, iar eu nu-mi mai văd capul de treabă, sunt trezit de la 4.50 dimineaţă, la 5.15 deja eram la cosit, apoi după 12.00 la lucrat gardul, iar pe seară la vecernie. Practic dorm 5-6 ore pe noapte iar zilele îmi sunt aşa de pline cu treabă că uneori nici nu intru în casă până seara la 10.00. Şi mai sunt şi drumurile... . Despre blogul meu ce să spun, am cam 1000 de vizualizări pe săptămână, dar cum scriu rar (şi slab) ce pretenţii să mai am.
    Weekend fain să fie şi la voi!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Crede-ma ca nici eu nu dorm mai mult de 6 ore de obicei. Sunt zile in care apuc sa dorm 7.. si e pentru ca is moarta :))
      Saptamana asta insa, a fost ciudata. Am avut cateva probleme de "sanatate" asa ca a cam trebuit sa stau in casa, am iesit doar cand era chiar urgent dar cu greu.. Eu ma trezesc pe la 5:30-6 in timpul saptamanii, iar in weekend pe la 7 e bine. Intr-un fel mi-a fost bine saptamana asta acasa, si-asa nu aveam chef de nimic.
      Daca tu scrii slab, atunci eu mai bine nu scriu :)) Esti prea modest, scrii minunat!

      Ștergere
  4. Gradina pe balcon?! Cum vine asta?!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)) Bine, ok. Nu am folosit termenul corect se pare.
      Am balcon destul de mare, si vreau sa pun niste plante, normal ca nu poate fi gradina :)) dar chiar nu stiu cum altcumva sa ii spun, cred ca tot s-a inteles, pana la urma.
      Am si cumparat deja totul, o sa urmeze sa va arat cum mi-a iesit, maine le aranjez :D

      Ștergere
  5. Un weekend minunat si tie, cu multa fericire si soare in inima! Si poate si cu ceva dulce, sa se bucure si burtica.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Uff, burtica prea mult s-a bucurat de dulce in ultima vreme, ii cam trebuie o pauza :))
      Te pup, Amalia!

      Ștergere
  6. "Gradinaritul" intotdeauna salveaza situatia. Cand ma simt mai nu stiu cum, imi bibilesc plantele sau fac curat prin casa. Sau fac cate vreun giumbusluc. Asta cred ca este reteta cea mai buna. Zambeste mereu, chiar ai de ce! Doar existi!
    Weekend minunat, Evelyn si spor la aranjat balconul!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult pentru cuvintele tale, Suzana!
      Ieri am cumparat cateva plante si azi ne punem pe treaba sa le aranjam, abia astept sa va arat!! Mi-e putin frica, nu prea am habar, dar o sa le ingrijesc cat pot eu de bine.
      Weekend frumos, Suzana! Te pup!

      Ștergere
  7. Deci trăiești în Elveția... Cam frig pe acolo, eu prefer meleagurile mai calde.
    Spor la grădinărit! Se poate și pe balcon, mai ales dacă e ferit de vânt și de intemperii. De regulă, plantele se pun separat, în vase diferite. Unele merg și împreună, dar trebuie să știi care merg așa, fiindcă unele nu se suferă și riști să le meargă rău.

    Numai bine, Evelyn!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daa, Zinnaida, desi majoritatea vietii am trait in Catalunya. :)
      Multumesc mult de sfaturi. Tocmai caut informatii, sa nu cumva sa gresesc, nu vreau sa imi moara plantele :) Unele trebuie sa le pun impreuna, caci asa sunt ghivecele, mai lunguiete, deci trebuie sa aflu care sunt "compatibile".
      Weekend frumos iti doresc!

      Ștergere
  8. Orice inceput e greu, mai ales cand ai trecut de varzta nebuniilor, cand ti-e usor sa te adaptezi la toate si nu-ti bati capul cu prea multe. Rabdare si perseverenta, Evelyn :)
    gradina din balcon o sa te ajute, sunt foarte sigura :) Si nu te descuraja, daca nu merge totul perfect din prima, da ? Nimeni nu s-a nascut gradinar.
    In principiu, nu planta rosiile langa plantele aromatice. Doar busuiocul se mariaza bine cu ele. Celelalte o sa se strice de la prea multa apa, si rosiilor le e necesara apa. Ardeii iuti ar merge langa rosii, dar nu prea multi, ca sa nu le fure din nutrienti. Nu pune mai mult de doua rosii intr-un ghiveci mare si mai bine amandoua plantate la mijloc, ca sa le pui acelasi sprijin, eventual trei bete, ca la corturile indienilor :)
    La baza rosiilor e bine de plantat ( in afara de busuioc ), condurasi si craite, care le apara de boli.
    In locul tau, as pune o jardiniera ingusta si suspendata cu capsuni pe marginea balconului. Sunt usor de cultivat si daca sunt soiuri din cele ce fac fructe repetat, o sa ai capsuni proprii pentru o apa parfumata pana da frigul :)
    Sper ca nu te-am ametit :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa este, credeam ca poate mi-ar fi mai usor dat fiind ca am mai trecut odata prin asta, dar cand m-au dus parintii in Spania eram nult prea mica sa am astfel de probleme. Rabdare :)
      Multumesc foarte mult pentru cuvintele tale si pentru sfaturi!! Stau cu putina frica sa nu imi moara plantele, incerc sa fac ce pot, m-am mai informat, dar totusi am emotii. In curand voi face o postare si despre ce am realizat pana la urma, dar pe scurt: 3 rosii impreuna, 2 ardei cu busuioc, capsune, iar in ultima jardiniera.. castraveti, patrunjel si vinete. La vinete si castraveti cred ca visez prea mult, nu am sperante sa imi iasa, mai ales ca am citit ca nu se inteleg bine impreuna. Am pus patrunjelul intre cele doua plante, ca de bariera, dar nu sunt sigura ca ar face ceva.. Voi vedea ce va fi, daca ceva nu iese, voi invata si la anul voi face mai bine :)
      Nu m-ai ametit deloc, iti multumesc din suflet pentru cuvintele tale !

      Ștergere
  9. M-am regasit in unele descrieri si depun eforturi ca sa ies din cochilia mea, partea buna e ca zambesc oricui care se arata prietenos, si nu numai. Pentru o discutie e nevoie de minim doi. :)
    Am observat ca nu se mai discuta, in blogosfera, ca alta data, daca te concentrezi sa scrii mai des scade si feedback-ul chiar daca vizitele s-ar inmulti sa spunem. Stii cum e, inotam cat ne duce curentul, va fi un moment cand vom iesi si la mal.
    Macar inotul sa fie placut!
    pupici

    RăspundețiȘtergere
  10. Asa este, era o zicala.. dar mi-o amintesc in spaniola, care zicea: La vida es aquello que te va sucediendo mientras tú te empeñas en hacer otros planes. Adica, viata este ceea ce se intampla in timp ce tu te incapatanezi sa faci alte planuri. Uitam sa traim, ne gandim doar la concluzie, la "cand vom iesi la mal".
    Nu sunt de mult timp in blogosfera. Cei care ma citesc, si cei pe care ii citesc eu, sunt putini. Prefer asa, sa ma pot concentra pe cateva persoane care imi plac, sa scriu din suflet, si nu doar in graba si de dragul sa scriu ca sa primesc apoi si eu :))
    Te pup, Mihaela!

    RăspundețiȘtergere